Turner (wikimedia commons)

marți, 20 iunie 2017

Studentul Burcea Ion, din anul II, a acumulat maxim de puncte la Filosofie politica si sociala si este scutit de testul final la aceasta materie.
Restul colegilor sai, din pacate, trebuie sa se prezinte la test.

joi, 23 februarie 2017

Anul II

Curs de Filosofie politica si sociala

1/ Suportul de curs este alcatuit din:

Adrian-Paul Iliescu   Etica sociala si politica, Ars Docendi, 2007,

capitolul 2 (tot)

capitolul 3  (doar subcapitolele 3.2 si 3.3)


2/ Evaluarea se face la fel ca in sem. I:

1p din oficiu
4p seminar
1,5 p  activitate la curs (intrebari, comentarii)
1,5 eseu final
2p examen test (4 intrebari)


3/ Veti primi prin e-mail materiale de studiu in format electronic; le puteti difuza doar colegilor de an, pe stick, pe CD sau prin e-mail

Nu aveti voie sa le postati pe facebook, grupuri de discutii, retele de socializare etc .

duminică, 29 ianuarie 2017

Informatie pt anul II Filos si Stud europ, anul univ. 2016-2017


Studentii:

1/ Vulpe Dan

2/ Cristea Cristina

3/ Stelian Madalin


au acumulat maxim de punctaj in timpul anului si sunt scutiti de examen, primind nota 10.

sâmbătă, 21 ianuarie 2017

Teorii ale guv 2017
Master, an II
Note 2016-2017

Varga   10
Deak     9
Rosca    10
Tzuru     9
Botezatu  10
Grancea   10
Odica     8
Vlad  Bianca  4
Grozea   9

Luca Dana  absent

luni, 26 septembrie 2016

Principii de evaluare a eseurilor si interventiilor studentilor

Principii generale de evaluare
Eseurile vor avea max. 2 pagini, si vor consta intr-o argumentare a unei idei din tematica cursului.
Nu sunt necesare trimiteri de ordin istoric, descrieri de ordin general, repetarea unor lucruri arhicunoscute, a ideilor din curs, etc. 
Evaluarea eseurilor de absolvire, a intervenţiilor verbale şi a altor prestaţii (lucrări de licenţă, etc.) se face dintr-o perspectivă „content neutral“: punctarea/depunctarea nu se datorează susţinerii anumitor idei, şi nu a altora, atingerii anumitor concluzii, şi nu a altora - deoarece cursul nu urmăreşte îndoctrinarea studenţilor (ghidarea lor spre anumite convingeri).
Scopul cursului este formarea intelectuală, nu modelarea convingerilor personale. Cursul şi activităţile academice nu sunt activităţi de propagandă sau prozelitism. Drept urmare, convingerile proprii ale fiecăruia, de ordin politic, moral sau religios, nu interesează şi nu fac obiect de discuţie. Opţiunile personale, adeziunile subiective, înclinaţiile nu fac obiectul evaluării.
Corolarul acestei excluderi este însă că nici analizele, argumentele şi interpretările avansate de studenţi nu trebuie să se axeze pe convingeri subiective, adeziuni partizane sau opţiuni personale. Opţiunea proprie (de dreapta, de centru sau de stînga, religioasă, ateistă sau agnostică, liberală, conservatoare sau social-democrată, universalistă sau particularistă, naţionalistă sau cosmopolită, pacifistă sau anti-pacifistă etc.) nu constituie argument şi nu trebuie adusă în discuţie. Argumentarea trebuie să se menţină în limitele problematicii şi a metodelor academice recunoscute în lumea dezvoltată, fără elemente ideologizante şi fără nici un fel de partizanate proprii. Care sunt aceste limite reiese, în linii mari, din bibliografia cursului şi seminarului.
Discuţiile şi interpretările sunt libere, studenţilor nu li se cere să adopte anumite idei sau poziţii - căci scopul formării universitare nu este ajungerea la o poziţie canonică (obligatorie pentru toţi). Ca atare, profesorul nu impune tabu-uri şi nici studenţii nu au dreptul de a încerca să tabuizeze anumite convingeri. De la această regulă, face excepţie un singur caz: cazul în care anumite idei sau argumente aduse în discuţie intră în contradicţie cu prevederile Constituţiei sau ale legislaţiei în vigoare. Profesorul îşi rezervă dreptul de a opri orice demers care contravine legii (în acest sens). Cultivăm o toleranţă maximă, dar nu şi toleranţa faţă de încălcarea legii.
Dincolo de aceasta, evaluarea se va face exclusiv pe baza calităţii prestaţiilor intelectuale ale studenţilor. Calitatea nu se reduce însă la stocarea unor informaţii. Simpla existenţă a unor lecturi, memorarea unor cunoştinţe, reproducerea de date nu sunt dovezi conclusive de competenţă. Absenţa altor elemente relevante se va depuncta.
Depunctarea se face exclusiv pe temeiuri ca:
  1. alegerea unor subiecte din afara problematicii cursului (chiar dacă au o legătură oarecare cu cele din curs)
  2. alegerea unor subiecte excesiv de ample, imposibil de tratat satisfăcător în spaţiul unui eseu de 5-7 pagini; pulverizarea discuţiei (în diverse comentarii sumare pe teme conexe, dar distincte)
  3. slaba cunoaştere a problematicii sau a interpretărilor discutate
  4. slaba înţelegere a dificultăţilor problematicii sau a poziţiilor evocate, interpretări eronate sau simplificatoare
  5. slaba conceptualizare (reducerea discuţiei la nivelul simţului comun needucat, vehicularea de platitudini curente sau generalităţi vagi; confuzii conceptuale, utilizări improprii ale expresiilor etc.)
  6. superficialitatea analizei (ignorarea unor distincţii, aspecte sau alternative esenţiale, neglijarea argumentelor importante, nedisocierea planurilor etc.)
  7. slaba calitate a argumentării (argumente lacunare sau eronate, ignorarea contraargumentelor evidente, analogii fanteziste, comparaţii nejustificate etc.)
  8. recursul la autoritate (invocarea unor autorităţi, dogme sau tabu-uri, substituite construcţiei de argumente)
  9. deformarea, caricaturizarea sau prezentarea tendenţioasă a unor idei; substituirea argumentelor serioase cu procedee unfair, ca ridiculizarea, ironizarea sau stigmatizarea deliberată; în lumea academică nu există tabu-uri: orice poziţie poate fi criticată; dar elementele criticate trebuie prezentate corect, nu simplificate intenţionat sau răstălmăcite, iar respingerea trebuie fundamentată teoretic, nu bazată pe o persuasiune psihologică, pe stratageme pamfletăreşti, pe considerente extraculturale etc.
  10. descriptivismul (reproducerea pasivă, descrierea elementară, absenţa atitudinii critice, absenţa oricărei prestaţii personale)
  11. subiectivismul (înlocuirea argumentelor cu profesiuni de credinţă personale, declaraţii emoţionale, confesiuni, apologetică partizană)
  12. devierea de la planul filosofic al discuţiei: spre publicistică superficială, de ziar cotidian sau de revistă adresată publicului larg; spre abordări ideologizante, încărcate de lozinci sau platitudini politice; spre abordări pur ştiinţifice sau strict tehnice, nerelevante filosofic sau imposibil de urmărit fără expertiză de specialitate; spre abordări teologice; sau spre abordări literaturizante, în care căutarea excelenţei stilistice sau a spectacolului discursiv, şi pasiunea pentru anecdotic, simbolism ermetic sau pentru (melo)dramatic, se substituie analizei şi argumentării filosofice
  13. retorismul (înlocuirea argumentelor cu întrebări retorice, exclamaţii patetice, jocuri de cuvinte; frazeologia facilă; abuzul de epitete sau calificative arbitrare, sentinţele apodictice gratuite etc.)  
  14. carenţe de coerenţă, carenţe de sistematizare, neclaritate, ambiguităţi
  15. nerespectarea normelor academice uzuale (privind folosirea bibliografiei, citarea, etc); folosirea de surse bibliografice sau informaţionale dubioase (atenţiune: Wikipedia nu constituie o sursă academică acceptată!); erori flagrante de traducere etc.
  16. copierea de materiale (de pe Internet sau din alte surse), cu excepţia unor citate scurte, atribuite  corespunzător (cu respectarea paternităţii)
Filosofia Dreptului, anul II, 2016-2017

Scopul cursului nu este transmiterea de informatii, ci formarea capacitatii de a analiza, interpreta, gindi si argumenta in stilul specific filosofiei dreptului contemporane.

De aceea, participarea la activitati este esentiala. Evaluarea (notarea) se face preponderent pe parcursul anului, pentru participare activa la cursuri si seminarii. Aceasta participare nu se poate substitui prin corespondenta electronica (mesaje e-mail), deoarece activitatile sunt de tip curs la zi, nu invatamint la distanta.

Tematica este alcatuita din: temele discutate la seminar, bibliografia de seminar, temele discutate la curs, temele tratate in cursul (format electronic) transmis studentilor pe CD sau stick de memorie, si bibliografia generala a cursului.


EVALUARE

Notarea se face pe baza de punctaj:

1 punct -  din oficiu

4  puncte  - activitati de seminar (cf. indicatiilor conducatorului de seminar). Cine nu obtine cel putin 1 punct pentru activitate in seminar, nu poate intra in examenul final si deci devine automat restantier.

1,5 puncte - activitati la curs: intrebari scurte, adresate oral, si intrebari mai complexe sau comentarii (maxim jumatate de pagina A4) in scris, transmise personal de student profesorului, in pauza sau la sfirsitul cursului. Aceste contributii, daca nu sunt pe linga subiect sau neserioase, se puncteaza si se cumuleaza la finalul semestrului.

1,5 puncte - eseu argumentativ (max 2 pagini A4, la 1,5 rinduri) pe una din temele abordate la curs - (vezi in postarea alaturata pe acest blog regulile pt elaborarea acestui eseu).

Eseul argumentativ se preda (printat) cu o saptamina inainte de examenul final, la casuta postala a profesorului de la poarta facultatii. Eseurile nepredate la timp, sau fara date complete de identificare (numele si prenumele studentului, anul, grupa, sesiunea, cursul pt care se preda eseul) nu se iau in considerare. Studentii sunt obligati sa precizeze pe prima fila a eseului toate datele relevante suplimentare (daca sunt in semestru de gratie, daca e vorba de restanta sau de marire de nota etc.).

La ultimul curs studentii vor anunta tema eseului lor, completind o lista care va fi inminata atunci profesorului. Eseurile neanuntate in acest fel nu se iau in considerare. Daca apar dubii asupra paternitatii eseului, profesorul va cere studentului sa isi sustina eseul (oral), in aceeasi zi in care se da examenul final.

2 puncte - examen final (test grila). Participarea la examen este obligatorie, indiferent de cite puncte a acumulat cineva anterior examenului. Prin urmare, nu se poate absolvi fara a fi trecut prin examen (cu o singura exceptie: studentii cu activitate exceptional de buna pe parcursul semestrului - vezi mai jos).

Studentii cu activitate exceptional de buna pe parcursul semestrului in care a avut loc cursul - adica, aceia care au acumulat 7 puncte: 4 puncte la seminar, 1,5 puncte la activitati de curs si 1,5 la eseul argumentativ -  sunt scutiti de examenul final, si primesc automat nota 10. Acesta este un privilegiu ce se acorda doar in prima sesiune de dupa incheierea cursului (nu pot beneficia de el cei care nu au obtinut cele 7 puncte chiar in timpul semestrului in care a avut loc cursul).


CONSULTATII

Se vor organiza consultatii, pe baza de inscriere prealabila (studentii interesati se vor adresa profesorului la curs si se va stabili, cf. posibilitatilor de orar, data si ora consultatiei).


RESTANTE

Principiul este ca restantele se dau pentru recuperarea punctelor pierdute, astfel:

1/ pt recuperarea punctelor de seminar, cf. indicatiilor profesorului ce conduce seminarul

2/ pt recuperarea punctelor pierdute la curs, prin eseu argumentativ (numai in sesiunea de restante!)

3/ pt recuperarea punctelor pierdute la eseu, prin alt eseu argumentativ

4/ pt recuperarea punctelor pierdute la examenul final, astfel:
   
     a/ printr-un nou examen (daca studentul a obtinut 0, 0,5 sau 1 punct la primul examen.
     b/ daca studentul a obtinut 1,5 puncte, nu se mai da un alt examen (se fac rotunjiri in favoarea studentului ori de cite ori este posibil).

In general, atunci cind punctajul obtinut este subunitar, profesorul rotunjeste nota in favoarea studentului, prin adaugarea a maximum 0,5 puncte. Rotunjirea se acorda o singura data.






luni, 9 iunie 2014

Filosofie sociala si politica
sem. II, anul 2013-2014

Studenti scutiti de testul  scris, cu nota 10 pe baza activitatii depuse


1/ Salceanu Ionut, 354

2/Alecu Bogdan, 355

3/Deaconu Florica, 355

4/ Ghete Ionela, 355

5/Lixandru Adrian, 355

6/Panzaru Casandra, 355

7/Moisei Iulia, 355 (a urmat seminarul la gr. 354)