Postări
Anul II Filosofie si Studii europene
Calendar examene si obligatii conexe
Filosofie sociala & politica
18 mai predare (la poarta) prima forma a eseului (1 pagina)
26 mai ora 14 discutare prima forma a eseului
6 iunie predare (la poarta) eseul final (2 pagini)
8 iunie ora 14 examen
Restante Filosofia dreptului anul II
30 mai predare eseuri (la poarta)
1 iunie ora 14 examen
miercuri, 4 mai 2011
luni, 2 mai 2011
Restante anul III
Examenele de restanta la Filosofia dreptului si Filosofia sociala si politica, pentru studentii anului III, vor avea loc miercuri 18 mai, ora 13.
duminică, 27 februarie 2011
Pseudo argumente anti-egalitate
Analizati confuziile, contradictiile si nonsensurile din textul de mai jos (apartinind unui publicist care, evident, n-a citit nimic, n-a inteles nimic si n-a meditat deloc asupra subiectului):
«În realitate existenţa modernă se bazează în continuare pe mituri, chiar dacă este vorba de mituri de dată recentă. Civilizaţia occidentală însăşi nu ar funcţiona dacă beneficiarii ei nu ar colabora, cu generozitate, la susţinerea unor ficţiuni, cum este, să zicem, aceea a importanţei fiecărei fiinţe omeneşti. În ideologia „drepturilor omului“, omul nici nu figurează ca individ, ci ca persoană, tocmai pentru a i se proclama imunitatea, valoarea apriorică, egalitatea cu semenii săi. Din punct de vedere ştiinţific se poate oricând demonstra că oamenii nu sunt egali între ei, că unii prezintă importanţă pentru colectivitate, iar alţii nu, că există oameni inferiori din punct de vedere moral până şi unor câini ş.a.m.d. Dar din punctul de vedere al „drepturilor omului“, deci al mitului, fiecare fiinţă omenească prezintă importanţă şi anume o maximă importanţă, justificând orice efort făcut pentru protejarea şi, la nevoie, pentru salvarea ei.
Crezând în mituri nu abdicăm de la luciditate, ci, dimpotrivă, cu luciditate ne situăm în regimul lui ca şi cum. Ştim că noi, oamenii, nu suntem toţi la fel de importanţi, dar ne purtăm ca şi cum am fi. Ne lăsăm cuprinşi de reveria unei sacralităţi a fiinţei omeneşti, despărţindu-ne decis, prin asumarea unui mit, de animalitatea noastră originară. Triumful deplin al acţiunii de demitizare ar însemna recăderea în animalitate». (Alex. Ştefănescu, Iconoclastie, în revista România literară, nr. 35/2009, 4 sept. 2009, p. 10).
«În realitate existenţa modernă se bazează în continuare pe mituri, chiar dacă este vorba de mituri de dată recentă. Civilizaţia occidentală însăşi nu ar funcţiona dacă beneficiarii ei nu ar colabora, cu generozitate, la susţinerea unor ficţiuni, cum este, să zicem, aceea a importanţei fiecărei fiinţe omeneşti. În ideologia „drepturilor omului“, omul nici nu figurează ca individ, ci ca persoană, tocmai pentru a i se proclama imunitatea, valoarea apriorică, egalitatea cu semenii săi. Din punct de vedere ştiinţific se poate oricând demonstra că oamenii nu sunt egali între ei, că unii prezintă importanţă pentru colectivitate, iar alţii nu, că există oameni inferiori din punct de vedere moral până şi unor câini ş.a.m.d. Dar din punctul de vedere al „drepturilor omului“, deci al mitului, fiecare fiinţă omenească prezintă importanţă şi anume o maximă importanţă, justificând orice efort făcut pentru protejarea şi, la nevoie, pentru salvarea ei.
Crezând în mituri nu abdicăm de la luciditate, ci, dimpotrivă, cu luciditate ne situăm în regimul lui ca şi cum. Ştim că noi, oamenii, nu suntem toţi la fel de importanţi, dar ne purtăm ca şi cum am fi. Ne lăsăm cuprinşi de reveria unei sacralităţi a fiinţei omeneşti, despărţindu-ne decis, prin asumarea unui mit, de animalitatea noastră originară. Triumful deplin al acţiunii de demitizare ar însemna recăderea în animalitate». (Alex. Ştefănescu, Iconoclastie, în revista România literară, nr. 35/2009, 4 sept. 2009, p. 10).
marți, 22 februarie 2011
Notare Filosofie sociala si politica
Evaluarea la disciplina Filosofie sociala si politica, din sem. 2, 2010-2011, se va face conform urmatoarei grile:
Din oficiu 1 punct
Seminar 4 puncte
Activitati curs 1,5 puncte
Test final 2,5 puncte
Eseu (argumentare) 1 punct
La data de 18 mai 2011, ora 12, studentii ce doresc sa faca un eseu argumentativ vor depune la poarta 1 pagina continind urmatoarele:
a/ numele, prenumele, anul, grupa
b/ tema aleasa (de tipul "argumentati..." sau "analizati..." sau "comparati...")
c/ explicarea pe scurt ( circa jumatate de pagina) a ideii eseului
Nu se primesc lucrari mai mari de 1 pagina. Pina la 25 mai se vor comunica comentariile profesorului.
Eseurile in forma finala (aprobata la 25 mai) se vor preda la 6 iunie ora 12. Ele nu vor putea avea mai mult de 2 pagini, continind un argument, o analiza sau o comparatie, si nu descrieri, relatari, naratiuni etc.
Din oficiu 1 punct
Seminar 4 puncte
Activitati curs 1,5 puncte
Test final 2,5 puncte
Eseu (argumentare) 1 punct
La data de 18 mai 2011, ora 12, studentii ce doresc sa faca un eseu argumentativ vor depune la poarta 1 pagina continind urmatoarele:
a/ numele, prenumele, anul, grupa
b/ tema aleasa (de tipul "argumentati..." sau "analizati..." sau "comparati...")
c/ explicarea pe scurt ( circa jumatate de pagina) a ideii eseului
Nu se primesc lucrari mai mari de 1 pagina. Pina la 25 mai se vor comunica comentariile profesorului.
Eseurile in forma finala (aprobata la 25 mai) se vor preda la 6 iunie ora 12. Ele nu vor putea avea mai mult de 2 pagini, continind un argument, o analiza sau o comparatie, si nu descrieri, relatari, naratiuni etc.
marți, 1 februarie 2011
Denaturarea universitatii si a institutiilor academice
http://iasuluniversitar.ro/opinii-atitudini/dezbateri/1441-adrian-paul-iliescu-denaturarea-universitatii.html
vineri, 31 decembrie 2010
Natura întrebărilor filosofice
În domeniul filosofiei, insuficienta profesionalizare se trădează prin confuzii elementare.
Iată un exemplu: Andrei Cornea invocă "ideea subtilă că întrebările care nu pot fi închise printr-un răspuns univoc sunt mai curînd filosofice" (în articolul "Statistici", din revista 22, nr. 29/2010, 13-19 iulie 2010, p. 3).
Nicio minte bine educată filosofic nu va găsi această idee subtilă. Că interogaţiile filosofice nu sunt susceptibile de răspunsuri categorice, unidimensionale, ţine de domeniul evidenţei: fiind vorba de întrebări sau probleme complexe, alambicate, deseori incomplet determinate, nu se pot formula răspunsuri simple sau unidimensionale. Ideea că în filosofie nu există răspunsuri univoce e însă tot atît de subtilă pe cît este şi ideea că întrebările filosofice sunt complicate. În fine, fiecare îşi stabileşte cum poate pragul subtilităţii.
Mai grav e că aici se face o confuzie conceptuală şi logică. Premisa că întrebările filosofice nu au, în genere, răspunsuri univoce sau simple e adevărată. Dar concluzia că întrebările ce nu pot primi un răspuns simplu şi univoc sunt filosofice, este din punct de vedere logic un NON SEQUITUR iar din punct de vedere factual un fals regretabil.
Există nenumărate întrebări fără răspuns univoc care nu au nimic filosofic în ele. Cînd omul de pe stradă se întreabă "ce-o mai veni peste noi?", această minunare domestică nu are răspuns univoc, dar nici valoare filosofică. Or sa vină multe peste noi, şi bune, şi rele, şi aşteptate, şi neaşteptate, şi evenimente globale, şi accidente locale... aşa că e imposibil de fixat un răspuns unidimensional. Dar întrebarea nu este "mai curînd filosofică".
A decreta drept filosofice toate întrebările fără răspuns univoc înseamnă a trivializa filosofia.
Iată un exemplu: Andrei Cornea invocă "ideea subtilă că întrebările care nu pot fi închise printr-un răspuns univoc sunt mai curînd filosofice" (în articolul "Statistici", din revista 22, nr. 29/2010, 13-19 iulie 2010, p. 3).
Nicio minte bine educată filosofic nu va găsi această idee subtilă. Că interogaţiile filosofice nu sunt susceptibile de răspunsuri categorice, unidimensionale, ţine de domeniul evidenţei: fiind vorba de întrebări sau probleme complexe, alambicate, deseori incomplet determinate, nu se pot formula răspunsuri simple sau unidimensionale. Ideea că în filosofie nu există răspunsuri univoce e însă tot atît de subtilă pe cît este şi ideea că întrebările filosofice sunt complicate. În fine, fiecare îşi stabileşte cum poate pragul subtilităţii.
Mai grav e că aici se face o confuzie conceptuală şi logică. Premisa că întrebările filosofice nu au, în genere, răspunsuri univoce sau simple e adevărată. Dar concluzia că întrebările ce nu pot primi un răspuns simplu şi univoc sunt filosofice, este din punct de vedere logic un NON SEQUITUR iar din punct de vedere factual un fals regretabil.
Există nenumărate întrebări fără răspuns univoc care nu au nimic filosofic în ele. Cînd omul de pe stradă se întreabă "ce-o mai veni peste noi?", această minunare domestică nu are răspuns univoc, dar nici valoare filosofică. Or sa vină multe peste noi, şi bune, şi rele, şi aşteptate, şi neaşteptate, şi evenimente globale, şi accidente locale... aşa că e imposibil de fixat un răspuns unidimensional. Dar întrebarea nu este "mai curînd filosofică".
A decreta drept filosofice toate întrebările fără răspuns univoc înseamnă a trivializa filosofia.
joi, 23 septembrie 2010
Reguli privind Eseurile şi referatele de absolvire
Întrucît lucrăm în cadrul formei de învăţămînt CU FRECVENŢĂ, şi nu facem învăţămînt la distanţă, eseurile şi referatele trebuie predate în format printat (scris) pe hîrtie, la poarta facultăţii, pentru a fi depuse în căsuţa poştală a profesorului.
De regulă, eseurile trebuie depuse cu cel puţin o săptămînă înainte de data examenului sau a evaluării. În sesiunea de vară (mai-iunie), cînd numărul de lucrări ce trebuie citite şi evaluate este foarte mare (de ordinul sutelor), eseurile vor fi predate cu cel puţin două săptămîni înainte de data examenului sau a evaluării.
Eseurile în format electronic vor fi acceptate numai în cazuri excepţionale (de exemplu, al unor studenţi plecaţi cu burse Erasmus care îndeplinesc anumite condiţii), şi atunci numai cu aprobarea prealabilă a profesorului.
În acest caz, eseurile trebuie trimise prin e-mail, în format doc sau rtf (nu în alte formate!), la adresa ad.paul.il@gmail.com, ca documente ataşate unui mesaj.
Nu vor fi acceptate eseuri sau referate stocate on line (de genul Google Docs), linkuri etc.
Pe prima pagină a eseului trebuie inserate următoarele date:
Numele şi prenumele studentului, anul, grupa, specializarea (Filosofie sau Studii europene, ori tipul de masterat urmat etc.), sesiunea, şi numele cursului pentru care s-a elaborat eseul (la care se doreşte obţinerea unei note).
De asemenea, se va specifica RESTANŢĂ sau MĂRIRE, în cazul în care eseul este elaborat pentru un examen de restanţă sau de mărire de notă.
Pentru modul de evaluare al eseurilor şi referatelor, precum şi al intervenţiilor orale ale studenţilor, trebuie consultată postarea Principii de evaluare a eseurilor şi intervenţiilor studenţilor, din data de 6 oct. 2009, de pe acest blog (prof-adrian-paul-iliescu.blogspot.com).
De regulă, eseurile trebuie depuse cu cel puţin o săptămînă înainte de data examenului sau a evaluării. În sesiunea de vară (mai-iunie), cînd numărul de lucrări ce trebuie citite şi evaluate este foarte mare (de ordinul sutelor), eseurile vor fi predate cu cel puţin două săptămîni înainte de data examenului sau a evaluării.
Eseurile în format electronic vor fi acceptate numai în cazuri excepţionale (de exemplu, al unor studenţi plecaţi cu burse Erasmus care îndeplinesc anumite condiţii), şi atunci numai cu aprobarea prealabilă a profesorului.
În acest caz, eseurile trebuie trimise prin e-mail, în format doc sau rtf (nu în alte formate!), la adresa ad.paul.il@gmail.com, ca documente ataşate unui mesaj.
Nu vor fi acceptate eseuri sau referate stocate on line (de genul Google Docs), linkuri etc.
Pe prima pagină a eseului trebuie inserate următoarele date:
Numele şi prenumele studentului, anul, grupa, specializarea (Filosofie sau Studii europene, ori tipul de masterat urmat etc.), sesiunea, şi numele cursului pentru care s-a elaborat eseul (la care se doreşte obţinerea unei note).
De asemenea, se va specifica RESTANŢĂ sau MĂRIRE, în cazul în care eseul este elaborat pentru un examen de restanţă sau de mărire de notă.
Pentru modul de evaluare al eseurilor şi referatelor, precum şi al intervenţiilor orale ale studenţilor, trebuie consultată postarea Principii de evaluare a eseurilor şi intervenţiilor studenţilor, din data de 6 oct. 2009, de pe acest blog (prof-adrian-paul-iliescu.blogspot.com).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)