Studentul Burcea Ion, din anul II, a acumulat maxim de puncte la Filosofie politica si sociala si este scutit de testul final la aceasta materie.
Restul colegilor sai, din pacate, trebuie sa se prezinte la test.

Anul II

Curs de Filosofie politica si sociala

1/ Suportul de curs este alcatuit din:

Adrian-Paul Iliescu   Etica sociala si politica, Ars Docendi, 2007,

capitolul 2 (tot)

capitolul 3  (doar subcapitolele 3.2 si 3.3)


2/ Evaluarea se face la fel ca in sem. I:

1p din oficiu
4p seminar
1,5 p  activitate la curs (intrebari, comentarii)
1,5 eseu final
2p examen test (4 intrebari)


3/ Veti primi prin e-mail materiale de studiu in format electronic; le puteti difuza doar colegilor de an, pe stick, pe CD sau prin e-mail

Nu aveti voie sa le postati pe facebook, grupuri de discutii, retele de socializare etc .

Informatie pt anul II Filos si Stud europ, anul univ. 2016-2017


Studentii:

1/ Vulpe Dan

2/ Cristea Cristina

3/ Stelian Madalin


au acumulat maxim de punctaj in timpul anului si sunt scutiti de examen, primind nota 10.

Teorii ale guv 2017

Master, an II

Note 2016-2017

Varga   10

Deak     9

Rosca    10

Tzuru     9

Botezatu  10

Grancea   10

Odica     8

Vlad  Bianca  4

Grozea   9

Luca Dana  absent

Principii de evaluare a eseurilor si interventiilor studentilor

Principii de evaluare a eseurilor si interventiilor studentilor

Principii generale de evaluare

Evaluarea se face pe baza activitatii din timpul semestrului (minim o prezentare de text si un comentariu la alt text, deci doua prestatii la date diferite; evident, vor fi luate in considerare si participarile la dezbateri ), precum si pe baza unui eseu final. Pentru prezentare se acorda 0-3 puncte, pentru comentariu 0-2 puncte si pentru eseu 0-3 puncte.

Eseurile vor avea max. 2 pagini, si vor consta intr-o argumentare (pro sau contra) a unei idei importante din tematica cursului.

Nu sunt necesare trimiteri de ordin istoric, date privind autorii, descrieri de ordin general, repetarea unor lucruri arhicunoscute, a ideilor din curs, etc. 

Evaluarea eseurilor de absolvire, a intervenţiilor verbale şi a altor prestaţii (lucrări de licenţă, etc.) se face dintr-o perspectivă „content neutral“: punctarea/depunctarea nu se datorează susţinerii anumitor idei, şi nu a altora, atingerii anumitor concluzii, şi nu a altora - deoarece cursul nu urmăreşte îndoctrinarea studenţilor (ghidarea lor spre anumite convingeri).
Scopul cursului este formarea intelectuală, nu modelarea convingerilor personale. Cursul şi activităţile academice nu sunt activităţi de propagandă sau prozelitism. Drept urmare, convingerile proprii ale fiecăruia, de ordin politic, moral sau religios, nu interesează şi nu fac obiect de discuţie. Opţiunile personale, adeziunile subiective, înclinaţiile nu fac obiectul evaluării.

Corolarul acestei excluderi este însă că nici analizele, argumentele şi interpretările avansate de studenţi nu trebuie să se axeze pe convingeri subiective, adeziuni partizane sau opţiuni personale. Opţiunea proprie (de dreapta, de centru sau de stînga, religioasă, ateistă sau agnostică, liberală, conservatoare sau social-democrată, universalistă sau particularistă, naţionalistă sau cosmopolită, pacifistă sau anti-pacifistă etc.) nu constituie argument şi nu trebuie adusă în discuţie. Argumentarea trebuie să se menţină în limitele problematicii şi a metodelor academice recunoscute în lumea dezvoltată, fără elemente ideologizante şi fără nici un fel de partizanate proprii. Care sunt aceste limite reiese, în linii mari, din bibliografia cursului şi seminarului.

Discuţiile şi interpretările sunt libere, studenţilor nu li se cere să adopte anumite idei sau poziţii - căci scopul formării universitare nu este ajungerea la o poziţie canonică (obligatorie pentru toţi). Ca atare, profesorul nu impune tabu-uri şi nici studenţii nu au dreptul de a încerca să tabuizeze anumite convingeri. De la această regulă, face excepţie un singur caz: cazul în care anumite idei sau argumente aduse în discuţie intră în contradicţie cu prevederile Constituţiei sau ale legislaţiei în vigoare. Profesorul îşi rezervă dreptul de a opri orice demers care contravine legii (în acest sens). Cultivăm o toleranţă maximă, dar nu şi toleranţa faţă de încălcarea legii.
Dincolo de aceasta, evaluarea se va face exclusiv pe baza calităţii prestaţiilor intelectuale ale studenţilor. Calitatea nu se reduce însă la stocarea unor informaţii. Simpla existenţă a unor lecturi, memorarea unor cunoştinţe, reproducerea de date nu sunt dovezi conclusive de competenţă. Absenţa altor elemente relevante se va depuncta.
Depunctarea se face exclusiv pe temeiuri ca:

1. alegerea unor subiecte din afara problematicii cursului (chiar dacă au o legătură oarecare cu cele din curs)
2. alegerea unor subiecte excesiv de ample, imposibil de tratat satisfăcător în spaţiul unui eseu de 5-7 pagini; pulverizarea discuţiei (în diverse comentarii sumare pe teme conexe, dar distincte)
3. slaba cunoaştere a problematicii sau a interpretărilor discutate
4. slaba înţelegere a dificultăţilor problematicii sau a poziţiilor evocate, interpretări eronate sau simplificatoare
5. slaba conceptualizare (reducerea discuţiei la nivelul simţului comun needucat, vehicularea de platitudini curente sau generalităţi vagi; confuzii conceptuale, utilizări improprii ale expresiilor etc.)
6. superficialitatea analizei (ignorarea unor distincţii, aspecte sau alternative esenţiale, neglijarea argumentelor importante, nedisocierea planurilor etc.)
7. slaba calitate a argumentării (argumente lacunare sau eronate, ignorarea contraargumentelor evidente, analogii fanteziste, comparaţii nejustificate etc.)
8. recursul la autoritate (invocarea unor autorităţi, dogme sau tabu-uri, substituite construcţiei de argumente)
9. deformarea, caricaturizarea sau prezentarea tendenţioasă a unor idei; substituirea argumentelor serioase cu procedee unfair, ca ridiculizarea, ironizarea sau stigmatizarea deliberată; în lumea academică nu există tabu-uri: orice poziţie poate fi criticată; dar elementele criticate trebuie prezentate corect, nu simplificate intenţionat sau răstălmăcite, iar respingerea trebuie fundamentată teoretic, nu bazată pe o persuasiune psihologică, pe stratageme pamfletăreşti, pe considerente extraculturale etc.
10. descriptivismul (reproducerea pasivă, descrierea elementară, absenţa atitudinii critice, absenţa oricărei prestaţii personale)
11. subiectivismul (înlocuirea argumentelor cu profesiuni de credinţă personale, declaraţii emoţionale, confesiuni, apologetică partizană)
12. devierea de la planul filosofic al discuţiei: spre publicistică superficială, de ziar cotidian sau de revistă adresată publicului larg; spre abordări ideologizante, încărcate de lozinci sau platitudini politice; spre abordări pur ştiinţifice sau strict tehnice, nerelevante filosofic sau imposibil de urmărit fără expertiză de specialitate; spre abordări teologice; sau spre abordări literaturizante, în care căutarea excelenţei stilistice sau a spectacolului discursiv, şi pasiunea pentru anecdotic, simbolism ermetic sau pentru (melo)dramatic, se substituie analizei şi argumentării filosofice
13. retorismul (înlocuirea argumentelor cu întrebări retorice, exclamaţii patetice, jocuri de cuvinte; frazeologia facilă; abuzul de epitete sau calificative arbitrare, sentinţele apodictice gratuite etc.)  
14. carenţe de coerenţă, carenţe de sistematizare, neclaritate, ambiguităţi
15. nerespectarea normelor academice uzuale (privind folosirea bibliografiei, citarea, etc); folosirea de surse bibliografice sau informaţionale dubioase (atenţiune: Wikipedia nu constituie o sursă academică acceptată!); erori flagrante de traducere etc.
16. copierea de materiale (de pe Internet sau din alte surse), cu excepţia unor citate scurte, atribuite  corespunzător (cu respectarea paternităţii)

Filosofia Dreptului, anul II, 2016-2017

Scopul cursului nu este transmiterea de informatii, ci formarea capacitatii de a analiza, interpreta, gindi si argumenta in stilul specific filosofiei dreptului contemporane.

De aceea, participarea la activitati este esentiala. Evaluarea (notarea) se face preponderent pe parcursul anului, pentru participare activa la cursuri si seminarii. Aceasta participare nu se poate substitui prin corespondenta electronica (mesaje e-mail), deoarece activitatile sunt de tip curs la zi, nu invatamint la distanta.

Tematica este alcatuita din: temele discutate la seminar, bibliografia de seminar, temele discutate la curs, temele tratate in cursul (format electronic) transmis studentilor pe CD sau stick de memorie, si bibliografia generala a cursului.


EVALUARE

Notarea se face pe baza de punctaj:

1 punct -  din oficiu

4  puncte  - activitati de seminar (cf. indicatiilor conducatorului de seminar). Cine nu obtine cel putin 1 punct pentru activitate in seminar, nu poate intra in examenul final si deci devine automat restantier.

1,5 puncte - activitati la curs: intrebari scurte, adresate oral, si intrebari mai complexe sau comentarii (maxim jumatate de pagina A4) in scris, transmise personal de student profesorului, in pauza sau la sfirsitul cursului. Aceste contributii, daca nu sunt pe linga subiect sau neserioase, se puncteaza si se cumuleaza la finalul semestrului.

1,5 puncte - eseu argumentativ (max 2 pagini A4, la 1,5 rinduri) pe una din temele abordate la curs - (vezi in postarea alaturata pe acest blog regulile pt elaborarea acestui eseu).

Eseul argumentativ se preda (printat) cu o saptamina inainte de examenul final, la casuta postala a profesorului de la poarta facultatii. Eseurile nepredate la timp, sau fara date complete de identificare (numele si prenumele studentului, anul, grupa, sesiunea, cursul pt care se preda eseul) nu se iau in considerare. Studentii sunt obligati sa precizeze pe prima fila a eseului toate datele relevante suplimentare (daca sunt in semestru de gratie, daca e vorba de restanta sau de marire de nota etc.).

La ultimul curs studentii vor anunta tema eseului lor, completind o lista care va fi inminata atunci profesorului. Eseurile neanuntate in acest fel nu se iau in considerare. Daca apar dubii asupra paternitatii eseului, profesorul va cere studentului sa isi sustina eseul (oral), in aceeasi zi in care se da examenul final.

2 puncte - examen final (test grila). Participarea la examen este obligatorie, indiferent de cite puncte a acumulat cineva anterior examenului. Prin urmare, nu se poate absolvi fara a fi trecut prin examen (cu o singura exceptie: studentii cu activitate exceptional de buna pe parcursul semestrului - vezi mai jos).

Studentii cu activitate exceptional de buna pe parcursul semestrului in care a avut loc cursul - adica, aceia care au acumulat 7 puncte: 4 puncte la seminar, 1,5 puncte la activitati de curs si 1,5 la eseul argumentativ -  sunt scutiti de examenul final, si primesc automat nota 10. Acesta este un privilegiu ce se acorda doar in prima sesiune de dupa incheierea cursului (nu pot beneficia de el cei care nu au obtinut cele 7 puncte chiar in timpul semestrului in care a avut loc cursul).


CONSULTATII

Se vor organiza consultatii, pe baza de inscriere prealabila (studentii interesati se vor adresa profesorului la curs si se va stabili, cf. posibilitatilor de orar, data si ora consultatiei).


RESTANTE

Principiul este ca restantele se dau pentru recuperarea punctelor pierdute, astfel:

1/ pt recuperarea punctelor de seminar, cf. indicatiilor profesorului ce conduce seminarul

2/ pt recuperarea punctelor pierdute la curs, prin eseu argumentativ (numai in sesiunea de restante!)

3/ pt recuperarea punctelor pierdute la eseu, prin alt eseu argumentativ

4/ pt recuperarea punctelor pierdute la examenul final, astfel:
   
     a/ printr-un nou examen (daca studentul a obtinut 0, 0,5 sau 1 punct la primul examen.
     b/ daca studentul a obtinut 1,5 puncte, nu se mai da un alt examen (se fac rotunjiri in favoarea studentului ori de cite ori este posibil).

In general, atunci cind punctajul obtinut este subunitar, profesorul rotunjeste nota in favoarea studentului, prin adaugarea a maximum 0,5 puncte. Rotunjirea se acorda o singura data.

Filosofie sociala si politica
sem. II, anul 2013-2014

Studenti scutiti de testul  scris, cu nota 10 pe baza activitatii depuse


1/ Salceanu Ionut, 354

2/Alecu Bogdan, 355

3/Deaconu Florica, 355

4/ Ghete Ionela, 355

5/Lixandru Adrian, 355

6/Panzaru Casandra, 355

7/Moisei Iulia, 355 (a urmat seminarul la gr. 354)

Reexaminari anul III, promotia 2014

(Filosofia dreptului, Filosofie sociala si politica, Culturi europene si mentalitati politice)

luni, 2 iunie ora 14

EXAMENE

sesiunea de vara 2014


1/ Restante anul III  (Filosofie sociala si politica, Filosofia Dreptului, Culturi europene si mentalitati politice)

marti 20 mai, ora 12
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------

2/ Restante anul II  (Filosofia dreptului)    luni 2 iunie, ora 13


---------------------------------------------------------------------------------------------------------

3/ Examen Filosofie sociala si politica   anul II     luni  9 iunie ora 13

Predarea eseurilor argumentative (max. 2 pagini, printat) pt acest examen se face pina la 4 iunie ora 12
la poarta
--------------------------------------------------------------------------------------------------------

Filosofie sociala si politica

2014

Tematica şi bibliografia

(1)                    Introducere. Societate si dreptate sociala. Conflicte de vederi. Interacţiunea socială. Consecinţe și externalităţi. Beneficii și costuri. Distribuirea beneficiilor (egalitarism, suficientarism, prioritarism, individualism). Scarcity și rivalitate. Bunuri private. Bunuri colective/comune. ‚Tragedia bunurilor comune’. ‚Etica bărcii de salvare’. Bunurile publice (pure și impure). Non-rivalitatea și efectele ei asupra proprietăţii (ex: web piracy). (2) Bunuri publice și dificultăţile cooperării. Dilema deţinutului. Dilema blatistului.      Problema încrederii. Binele public. Limitele deciziei autoritare (efectele perverse; economia neagră). (3) Cooperare și contracte. Modele de cooperare. Autonomie, resurse și capacitate de ameninţare. Echilibru Pareto. Echilibru Nash. Duress. Rentele.       (4)  Logica acţiunii colective. Bine individual și bine colectiv. Participarea. Statul                facilitator și statul extractiv.         (5) Cooperarea de tip democratic. Diversitatea de valori, preferinţe. Paradoxurile              cooperării. Limitele agregării preferinţelor.       (6) Concepţii liberale despre dreptatea sociala (F. A.  Hayek). Problema impartialitatii statului. Critici.       (7,8) Dreptatea ca îndeptăţire (Robert Nozick). Statul minimal. Critici.       (9,10) Concepţii liberale constructive: Dreptatea ca fairness (John Rawls). Obiecții și            critici. (11) Concepţii liberale proegalitare (Michael Walzer).            (12) Statul si drepturile negative-pozitive. Justificarea drepturilor pozitive (Problema dominaţiei economice, Problema imparţialităţii. Modelul egalitar al lui Nagel). (13)  Politicile asistenţiale. Cadru teoretic (teoria capabilităţilor Sen-Nussbaum). Argumente pro și contra. Problema impozitării. (14)  Concluzii. Comentarii finale.

1.   J. S. Mill  Despre libertate, Humanitas, 1994, 2001, ed. a III-a: 2005 (se va folosi ediţia a III-a) 2.   F.A. Hayek Constituţia libertăţii, Institutul european, 1998 3.   F.A. Hayek  Drumul spre servitute, Humanitas, 1993 4.   Filosofia socială a lui F. A. Hayek , (coord.: Adrian-Paul Iliescu), Polirom, 2001 5.   Isaiah Berlin Patru eseuri despre libertate, Humanitas, 1996 6.   Philip Pettit  Republicanism, Clarendon Press, 1997 7.   Ronald Dworkin Drepturile la modul serios, Arc, 1998 8.   John Rawls A Theory of Justice, Harvard U. P., 1971, sau Oxford U. P., 1972  9.   John Rawls Political Liberalism, Columbia U. P., 1993 10. John Rawls  Justice as Fairness: A Restatement, Harvard University Press, 2001 11. Norman Daniels (ed)  Reading Rawls, Stanford U. P., 1975, 1989 12. Robert Nozick Anarhie, stat şi utopie, Humanitas, 1997 13. Jeffrey Paul (ed) Reading Nozick, Rowman & Littlefield, 1981 14. Michael Walzer The Spheres of Justice, Blackwell, 1995 15. Milton Friedman Capitalism şi libertate, Ed. Enciclopedică, 1995 16. Milton Friedman (& Rose) Liber să alegi, All, 1998 17. Philippe van Parijs  Real Freedom for All, Clarendon Press, 1995 18. David Gauthier  Morals by Agreement, Clarendon Press, 1986 19. Louis Pojman, Robert Westmoreland (eds)  Equality, Oxford University Press, 1997 20. Henry Shue Basic Rights, Princeton University Press, 1996 20. Michael Sandel  Democracy’s Discontent, (The Belknap Press of) Harvard University Press, 1996 21. Adrian-Paul Iliescu  Etica socială și politică, Ars Docendi, 2007 (mai ales pp. 59-138; 150-200; 208-222). 22. David Boucher, Paul Kelly (eds)  Social Justice, Routledge, 1998 23. Amartya Sen  Dezvoltarea ca libertate, Editura Economică, 2004 Aici se încheie rtf-ul!

Filosofia dreptului 2013-2014

Filosofia dreptului 2013-2014

Principii de evaluare a eseurilor si interventiilor studentilor

Principii generale de evaluare

Eseurile vor avea max. 2 pagini, si vor consta intr-o argumentare a unei idei din tematica discutată la curs.

Nu sunt necesare trimiteri de ordin istoric, descrieri de ordin general, repetarea unor lucruri arhicunoscute, a ideilor din curs, etc. 

 

Evaluarea eseurilor de absolvire, a intervenţiilor verbale şi a altor prestaţii (lucrări de licenţă, etc.) se face dintr-o perspectivă „content neutral“: punctarea/depunctarea nu se datorează susţinerii anumitor idei, şi nu a altora, atingerii anumitor concluzii, şi nu a altora - deoarece cursul nu urmăreşte îndoctrinarea studenţilor (ghidarea lor spre anumite convingeri).
Scopul cursului este formarea intelectuală, nu modelarea convingerilor personale. Cursul şi activităţile academice nu sunt activităţi de propagandă sau prozelitism. Drept urmare, convingerile proprii ale fiecăruia, de ordin politic, moral sau religios, nu interesează şi nu fac obiect de discuţie. Opţiunile personale, adeziunile subiective, înclinaţiile nu fac obiectul evaluării.

Corolarul acestei excluderi este însă că nici analizele, argumentele şi interpretările avansate de studenţi nu trebuie să se axeze pe convingeri subiective, adeziuni partizane sau opţiuni personale. Opţiunea proprie (de dreapta, de centru sau de stînga, religioasă, ateistă sau agnostică, liberală, conservatoare sau social-democrată, universalistă sau particularistă, naţionalistă sau cosmopolită, pacifistă sau anti-pacifistă etc.) nu constituie argument şi nu trebuie adusă în discuţie. Argumentarea trebuie să se menţină în limitele problematicii şi a metodelor academice recunoscute în lumea dezvoltată, fără elemente ideologizante şi fără nici un fel de partizanate proprii. Care sunt aceste limite reiese, în linii mari, din bibliografia cursului şi seminarului.

Discuţiile şi interpretările sunt libere, studenţilor nu li se cere să adopte anumite idei sau poziţii - căci scopul formării universitare nu este ajungerea la o poziţie canonică (obligatorie pentru toţi). Ca atare, profesorul nu impune tabu-uri şi nici studenţii nu au dreptul de a încerca să tabuizeze anumite convingeri. De la această regulă, face excepţie un singur caz: cazul în care anumite idei sau argumente aduse în discuţie intră în contradicţie cu prevederile Constituţiei sau ale legislaţiei în vigoare. Profesorul îşi rezervă dreptul de a opri orice demers care contravine legii (în acest sens). Cultivăm o toleranţă maximă, dar nu şi toleranţa faţă de încălcarea legii.
Dincolo de aceasta, evaluarea se va face exclusiv pe baza calităţii prestaţiilor intelectuale ale studenţilor. Calitatea nu se reduce însă la stocarea unor informaţii. Simpla existenţă a unor lecturi, memorarea unor cunoştinţe, reproducerea de date nu sunt dovezi conclusive de competenţă. Absenţa altor elemente relevante se va depuncta.
Depunctarea se face exclusiv pe temeiuri ca:

1. alegerea unor subiecte din afara problematicii cursului (chiar dacă au o legătură oarecare cu cele din curs)
2. alegerea unor subiecte excesiv de ample, imposibil de tratat satisfăcător în spaţiul unui eseu de 5-7 pagini; pulverizarea discuţiei (în diverse comentarii sumare pe teme conexe, dar distincte)
3. slaba cunoaştere a problematicii sau a interpretărilor discutate
4. slaba înţelegere a dificultăţilor problematicii sau a poziţiilor evocate, interpretări eronate sau simplificatoare
5. slaba conceptualizare (reducerea discuţiei la nivelul simţului comun needucat, vehicularea de platitudini curente sau generalităţi vagi; confuzii conceptuale, utilizări improprii ale expresiilor etc.)
6. superficialitatea analizei (ignorarea unor distincţii, aspecte sau alternative esenţiale, neglijarea argumentelor importante, nedisocierea planurilor etc.)
7. slaba calitate a argumentării (argumente lacunare sau eronate, ignorarea contraargumentelor evidente, analogii fanteziste, comparaţii nejustificate etc.)
8. recursul la autoritate (invocarea unor autorităţi, dogme sau tabu-uri, substituite construcţiei de argumente)
9. deformarea, caricaturizarea sau prezentarea tendenţioasă a unor idei; substituirea argumentelor serioase cu procedee unfair, ca ridiculizarea, ironizarea sau stigmatizarea deliberată; în lumea academică nu există tabu-uri: orice poziţie poate fi criticată; dar elementele criticate trebuie prezentate corect, nu simplificate intenţionat sau răstălmăcite, iar respingerea trebuie fundamentată teoretic, nu bazată pe o persuasiune psihologică, pe stratageme pamfletăreşti, pe considerente extraculturale etc.
10. descriptivismul (reproducerea pasivă, descrierea elementară, absenţa atitudinii critice, absenţa oricărei prestaţii personale)
11. subiectivismul (înlocuirea argumentelor cu profesiuni de credinţă personale, declaraţii emoţionale, confesiuni, apologetică partizană)
12. devierea de la planul filosofic al discuţiei: spre publicistică superficială, de ziar cotidian sau de revistă adresată publicului larg; spre abordări ideologizante, încărcate de lozinci sau platitudini politice; spre abordări pur ştiinţifice sau strict tehnice, nerelevante filosofic sau imposibil de urmărit fără expertiză de specialitate; spre abordări teologice; sau spre abordări literaturizante, în care căutarea excelenţei stilistice sau a spectacolului discursiv, şi pasiunea pentru anecdotic, simbolism ermetic sau pentru (melo)dramatic, se substituie analizei şi argumentării filosofice
13. retorismul (înlocuirea argumentelor cu întrebări retorice, exclamaţii patetice, jocuri de cuvinte; frazeologia facilă; abuzul de epitete sau calificative arbitrare, sentinţele apodictice gratuite etc.)
14. carenţe de coerenţă, carenţe de sistematizare, neclaritate, ambiguităţi
15. nerespectarea normelor academice uzuale (privind folosirea bibliografiei, citarea, etc); folosirea de surse bibliografice sau informaţionale dubioase (atenţiune: Wikipedia nu constituie o sursă academică acceptată!); erori flagrante de traducere etc.
16. copierea de materiale (de pe Internet sau din alte surse), cu excepţia unor citate scurte, atribuite corespunzător (cu respectarea paternităţii)

Punctaj absolvire 2013-2014

Punctaj absolvire Filosofia dreptului 2013-2014

Din oficiu - 1p.

Seminar - 4 p.

Activitate curs - 1,5 p.

Eseu argumentativ (maxim 2 pagini, pe o tema dezbatuta la curs) - 1 p.

Examen (test scris) - 2,5 p.

Principii de evaluare a eseurilor si interventiilor studentilor

Principii de evaluare a eseurilor si interventiilor studentilor

Principii generale de evaluare

Eseurile vor avea max. 2 pagini, si vor consta intr-o argumentare a unei idei din tematica cursului.

Nu sunt necesare trimiteri de ordin istoric, descrieri de ordin general, repetarea unor lucruri arhicunoscute, a ideilor din curs, etc. 

 

Evaluarea eseurilor de absolvire, a intervenţiilor verbale şi a altor prestaţii (lucrări de licenţă, etc.) se face dintr-o perspectivă „content neutral“: punctarea/depunctarea nu se datorează susţinerii anumitor idei, şi nu a altora, atingerii anumitor concluzii, şi nu a altora - deoarece cursul nu urmăreşte îndoctrinarea studenţilor (ghidarea lor spre anumite convingeri).
Scopul cursului este formarea intelectuală, nu modelarea convingerilor personale. Cursul şi activităţile academice nu sunt activităţi de propagandă sau prozelitism. Drept urmare, convingerile proprii ale fiecăruia, de ordin politic, moral sau religios, nu interesează şi nu fac obiect de discuţie. Opţiunile personale, adeziunile subiective, înclinaţiile nu fac obiectul evaluării.

Corolarul acestei excluderi este însă că nici analizele, argumentele şi interpretările avansate de studenţi nu trebuie să se axeze pe convingeri subiective, adeziuni partizane sau opţiuni personale. Opţiunea proprie (de dreapta, de centru sau de stînga, religioasă, ateistă sau agnostică, liberală, conservatoare sau social-democrată, universalistă sau particularistă, naţionalistă sau cosmopolită, pacifistă sau anti-pacifistă etc.) nu constituie argument şi nu trebuie adusă în discuţie. Argumentarea trebuie să se menţină în limitele problematicii şi a metodelor academice recunoscute în lumea dezvoltată, fără elemente ideologizante şi fără nici un fel de partizanate proprii. Care sunt aceste limite reiese, în linii mari, din bibliografia cursului şi seminarului.

Discuţiile şi interpretările sunt libere, studenţilor nu li se cere să adopte anumite idei sau poziţii - căci scopul formării universitare nu este ajungerea la o poziţie canonică (obligatorie pentru toţi). Ca atare, profesorul nu impune tabu-uri şi nici studenţii nu au dreptul de a încerca să tabuizeze anumite convingeri. De la această regulă, face excepţie un singur caz: cazul în care anumite idei sau argumente aduse în discuţie intră în contradicţie cu prevederile Constituţiei sau ale legislaţiei în vigoare. Profesorul îşi rezervă dreptul de a opri orice demers care contravine legii (în acest sens). Cultivăm o toleranţă maximă, dar nu şi toleranţa faţă de încălcarea legii.
Dincolo de aceasta, evaluarea se va face exclusiv pe baza calităţii prestaţiilor intelectuale ale studenţilor. Calitatea nu se reduce însă la stocarea unor informaţii. Simpla existenţă a unor lecturi, memorarea unor cunoştinţe, reproducerea de date nu sunt dovezi conclusive de competenţă. Absenţa altor elemente relevante se va depuncta.
Depunctarea se face exclusiv pe temeiuri ca:

1. alegerea unor subiecte din afara problematicii cursului (chiar dacă au o legătură oarecare cu cele din curs)
2. alegerea unor subiecte excesiv de ample, imposibil de tratat satisfăcător în spaţiul unui eseu de 5-7 pagini; pulverizarea discuţiei (în diverse comentarii sumare pe teme conexe, dar distincte)
3. slaba cunoaştere a problematicii sau a interpretărilor discutate
4. slaba înţelegere a dificultăţilor problematicii sau a poziţiilor evocate, interpretări eronate sau simplificatoare
5. slaba conceptualizare (reducerea discuţiei la nivelul simţului comun needucat, vehicularea de platitudini curente sau generalităţi vagi; confuzii conceptuale, utilizări improprii ale expresiilor etc.)
6. superficialitatea analizei (ignorarea unor distincţii, aspecte sau alternative esenţiale, neglijarea argumentelor importante, nedisocierea planurilor etc.)
7. slaba calitate a argumentării (argumente lacunare sau eronate, ignorarea contraargumentelor evidente, analogii fanteziste, comparaţii nejustificate etc.)
8. recursul la autoritate (invocarea unor autorităţi, dogme sau tabu-uri, substituite construcţiei de argumente)
9. deformarea, caricaturizarea sau prezentarea tendenţioasă a unor idei; substituirea argumentelor serioase cu procedee unfair, ca ridiculizarea, ironizarea sau stigmatizarea deliberată; în lumea academică nu există tabu-uri: orice poziţie poate fi criticată; dar elementele criticate trebuie prezentate corect, nu simplificate intenţionat sau răstălmăcite, iar respingerea trebuie fundamentată teoretic, nu bazată pe o persuasiune psihologică, pe stratageme pamfletăreşti, pe considerente extraculturale etc.
10. descriptivismul (reproducerea pasivă, descrierea elementară, absenţa atitudinii critice, absenţa oricărei prestaţii personale)
11. subiectivismul (înlocuirea argumentelor cu profesiuni de credinţă personale, declaraţii emoţionale, confesiuni, apologetică partizană)
12. devierea de la planul filosofic al discuţiei: spre publicistică superficială, de ziar cotidian sau de revistă adresată publicului larg; spre abordări ideologizante, încărcate de lozinci sau platitudini politice; spre abordări pur ştiinţifice sau strict tehnice, nerelevante filosofic sau imposibil de urmărit fără expertiză de specialitate; spre abordări teologice; sau spre abordări literaturizante, în care căutarea excelenţei stilistice sau a spectacolului discursiv, şi pasiunea pentru anecdotic, simbolism ermetic sau pentru (melo)dramatic, se substituie analizei şi argumentării filosofice
13. retorismul (înlocuirea argumentelor cu întrebări retorice, exclamaţii patetice, jocuri de cuvinte; frazeologia facilă; abuzul de epitete sau calificative arbitrare, sentinţele apodictice gratuite etc.)
14. carenţe de coerenţă, carenţe de sistematizare, neclaritate, ambiguităţi
15. nerespectarea normelor academice uzuale (privind folosirea bibliografiei, citarea, etc); folosirea de surse bibliografice sau informaţionale dubioase (atenţiune: Wikipedia nu constituie o sursă academică acceptată!); erori flagrante de traducere etc.
16. copierea de materiale (de pe Internet sau din alte surse), cu excepţia unor citate scurte, atribuite corespunzător (cu respectarea paternităţii)

Filos soc-pol / studenti scutiti de test

Filosofie socială şi politică, seria 2011-2012

 Studenţi scutiţi de testul final

(punctaj maxim la toate probele de parcurs)

 Dumitru Marian    302

Ghinea Diana       354

Macovei Victor    353

Puric Dan              354

Şerban Oana          354

Vasilescu Ştefana   354

Zbanţ Adriana        354

calendar examene anul II

Anul II Filosofie si Studii europene

Calendar examene si obligatii conexe

Filosofie sociala & politica
18 mai predare (la poarta) prima forma a eseului (1 pagina)
26 mai ora 14 discutare prima forma a eseului
6 iunie predare (la poarta) eseul final (2 pagini)
8 iunie ora 14 examen

Restante Filosofia dreptului anul II
30 mai predare eseuri (la poarta)
1 iunie ora 14 examen

Restante anul III

Examenele de restanta la Filosofia dreptului si Filosofia sociala si politica, pentru studentii anului III, vor avea loc miercuri 18 mai, ora 13.

Pseudo argumente anti-egalitate

Analizati confuziile, contradictiile si nonsensurile din textul de mai jos (apartinind unui publicist care, evident, n-a citit nimic, n-a inteles nimic si n-a meditat deloc asupra subiectului):
«În realitate existenţa modernă se bazează în continuare pe mituri, chiar dacă este vorba de mituri de dată recentă. Civilizaţia occidentală însăşi nu ar funcţiona dacă beneficiarii ei nu ar colabora, cu generozitate, la susţinerea unor ficţiuni, cum este, să zicem, aceea a importanţei fiecărei fiinţe omeneşti. În ideologia „drepturilor omului“, omul nici nu figurează ca individ, ci ca persoană, tocmai pentru a i se proclama imunitatea, valoarea apriorică, egalitatea cu semenii săi. Din punct de vedere ştiinţific se poate oricând demonstra că oamenii nu sunt egali între ei, că unii prezintă importanţă pentru colectivitate, iar alţii nu, că există oameni inferiori din punct de vedere moral până şi unor câini ş.a.m.d. Dar din punctul de vedere al „drepturilor omului“, deci al mitului, fiecare fiinţă omenească prezintă importanţă şi anume o maximă importanţă, justificând orice efort făcut pentru protejarea şi, la nevoie, pentru salvarea ei.
Crezând în mituri nu abdicăm de la luciditate, ci, dimpotrivă, cu luciditate ne situăm în regimul lui ca şi cum. Ştim că noi, oamenii, nu suntem toţi la fel de importanţi, dar ne purtăm ca şi cum am fi. Ne lăsăm cuprinşi de reveria unei sacralităţi a fiinţei omeneşti, despărţindu-ne decis, prin asumarea unui mit, de animalitatea noastră originară. Triumful deplin al acţiunii de demitizare ar însemna recăderea în animalitate». (Alex. Ştefănescu, Iconoclastie, în revista România literară, nr. 35/2009, 4 sept. 2009, p. 10).

Notare Filosofie sociala si politica

Evaluarea la disciplina Filosofie sociala si politica, din sem. 2, 2010-2011, se va face conform urmatoarei grile:

Din oficiu 1 punct

Seminar 4 puncte

Activitati curs 1,5 puncte

Test final 2,5 puncte

Eseu (argumentare) 1 punct


La data de 18 mai 2011, ora 12, studentii ce doresc sa faca un eseu argumentativ vor depune la poarta 1 pagina continind urmatoarele:

a/ numele, prenumele, anul, grupa

b/ tema aleasa (de tipul "argumentati..." sau "analizati..." sau "comparati...")

c/ explicarea pe scurt ( circa jumatate de pagina) a ideii eseului

Nu se primesc lucrari mai mari de 1 pagina. Pina la 25 mai se vor comunica comentariile profesorului.

Eseurile in forma finala (aprobata la 25 mai) se vor preda la 6 iunie ora 12. Ele nu vor putea avea mai mult de 2 pagini, continind un argument, o analiza sau o comparatie, si nu descrieri, relatari, naratiuni etc.

Denaturarea universitatii si a institutiilor academice

http://iasuluniversitar.ro/opinii-atitudini/dezbateri/1441-adrian-paul-iliescu-denaturarea-universitatii.html

Natura întrebărilor filosofice

În domeniul filosofiei, insuficienta profesionalizare se trădează prin confuzii elementare.

Iată un exemplu: Andrei Cornea invocă "ideea subtilă că întrebările care nu pot fi închise printr-un răspuns univoc sunt mai curînd filosofice" (în articolul "Statistici", din revista 22, nr. 29/2010, 13-19 iulie 2010, p. 3).

Nicio minte bine educată filosofic nu va găsi această idee subtilă. Că interogaţiile filosofice nu sunt susceptibile de răspunsuri categorice, unidimensionale, ţine de domeniul evidenţei: fiind vorba de întrebări sau probleme complexe, alambicate, deseori incomplet determinate, nu se pot formula răspunsuri simple sau unidimensionale. Ideea că în filosofie nu există răspunsuri univoce e însă tot atît de subtilă pe cît este şi ideea că întrebările filosofice sunt complicate. În fine, fiecare îşi stabileşte cum poate pragul subtilităţii.

Mai grav e că aici se face o confuzie conceptuală şi logică. Premisa că întrebările filosofice nu au, în genere, răspunsuri univoce sau simple e adevărată. Dar concluzia că întrebările ce nu pot primi un răspuns simplu şi univoc sunt filosofice, este din punct de vedere logic un NON SEQUITUR iar din punct de vedere factual un fals regretabil.

Există nenumărate întrebări fără răspuns univoc care nu au nimic filosofic în ele. Cînd omul de pe stradă se întreabă "ce-o mai veni peste noi?", această minunare domestică nu are răspuns univoc, dar nici valoare filosofică. Or sa vină multe peste noi, şi bune, şi rele, şi aşteptate, şi neaşteptate, şi evenimente globale, şi accidente locale... aşa că e imposibil de fixat un răspuns unidimensional. Dar întrebarea nu este "mai curînd filosofică".

A decreta drept filosofice toate întrebările fără răspuns univoc înseamnă a trivializa filosofia.